RMPh 2010, Теория — Задача 4. COSMOLOGIE NEWTONIANĂ

3rd Romanian Master of Sciences 2010 Physics – Theoretical Tour

Условие

Scopul acestei probleme este de a descrie foarte schematic maniera în care se comportă universul şi soarta finală a universului, utilizând concepte simple de mecanică newtoniană. Pentru aceasta, vom începe prin a presupune valabilitatea aşa-numitului Principiu al Cosmologiei, care afirmă caracterul omogen şi izotrop al universului. De asemenea, va trebui să acceptăm ca adevărat faptul că universul a fost iniţiat de Big Bang.

Consideraţiile de mai sus ne conduc la concluzia că, văzută din orice punct al spaţiului, expansiunea universului trebuie descrisă printr-un unic factor de scară, R(t)R(t), care este independent de poziţie. Cu alte cuvinte, dat fiind un punct oarecare având actualmente vectorul de poziţie r0\mathbf{r}_0, la orice alt moment de timp poziţia lui a fost/va fi caracterizată de

r⃗(t)=R(t)⋅r⃗0 .\vec{r}(t) = R(t)\cdot\vec{r}_0\ .

(Termenul tehnic folosit de matematicieni pentru o astfel de transformare a spaţiului este omotetie.) Evident, în clipa de faţă t0t_0, R(t0)=1R(t_0) = 1, iar în momentul Big Bang-ului, R(0)=0R(0) = 0.

Scopul principal al problemei este de a stabili modurile posibile de comportare ale lui R(t)R(t).

1.

Legea lui Hubble stabileşte relaţia care trebuie să existe între vectorul de poziţie r\mathbf{r} şi viteza v\mathbf{v} ale oricărui punct din spaţiu, pentru ca expansiunea universului să fie omogenă şi izotropă. Modul în care viteza depinde de vectorul de poziţie este exprimat prin intermediul unui factor multiplicativ având unităţi de măsură convenabile, numit constanta Hubble, HH. Cu toate acestea, acest factor nu este o constantă, ci depinde de timp, aşa ca şi R(t)R(t). Vom nota H(t0)=H0H(t_0) = H_0.

a. Deduceţi Legea lui Hubble.

b. Arătaţi că, în aproximaţia mecanicii newtoniene, Legea lui Hubble este valabilă pentru orice observator care se consideră a fi „în repaus“ într-un punct oarecare al universului.

c. Valoarea actuală a constantei Hubble, H0H_0, poate fi determinată experimental măsurând distanţa până la o galaxie oarecare şi viteza cu care ea se îndepărtează de noi. Astfel, ne găsim în situaţia de a putea face o primă şi grosolană aproximare a vârstei universului, t0t_0. Pentru aceasta, să presupunem (în mod incorect!) că vitezele actuale ale punctelor spaţiului au fost tot timpul aceleaşi încă din momentul Big Bang-ului.
Exprimaţi t0t_0 în funcţie de H0H_0. (Este interesant de menţionat faptul că valoarea observată a lui H0H_0 ne dă o estimare a lui t0t_0 în jurul valorii de 1,38⋅10101{,}38\cdot 10^{10} ani. În cele ce urmează, această valoare va fi numită timpul Hubble, tHt_\mathrm{H}.)

2.

Vom studia acum un model ca de „praf lipsit de presiune“ al universului. Prin „praf“ se înţelege că universul conţine doar substanţă obişnuită, fără radiaţii (fotoni), fără neutrini, fără materie nebarionică sau orice altceva. Prin „lipsit de presiune“ se înţelege că fiecare punct al spaţiului este înzestrat cu o aceeaşi densitate ρ\rho dependentă de timp, şi că masa totală a universului are o valoare fixată. Ca atare, densitatea variază doar ca urmare a expansiunii universului.

d. Găsiţi relaţia dintre ρ(t)\rho(t) şi R(t)R(t) în funcţie de densitatea actuală, ρ(t0)=ρ0\rho(t_0) = \rho_0.

e. Fie o pătură sferică infinit de subţire, de masă mm şi rază actuală r0r_0. Exprimaţi energia totală a păturii la un moment oarecare de timp în funcţie de mm, r0r_0, R(t)R(t), H(t)H(t), ρ(t)\rho(t), şi constanta atracţiei universale GG.

f. Definim aşa-numita densitate critică, ρc\rho_c, ca fiind valoarea pentru care energia de mai sus este zero. Distincţia între diferitele tipuri de universuri este făcută prin intermediul unei mărimi fizice numite parametru al densităţii, Ω(t)\Omega(t), care reprezintă raportul dintre densitatea propriu-zisă a universului şi densitatea critică la acel moment de timp.
Precizaţi cum se comportă universul dacă Ω>1\Omega > 1 (univers „închis“), dacă Ω=1\Omega = 1 (univers „plat“), şi dacă Ω<1\Omega < 1 (univers „deschis“).

g. Exprimaţi energia totală EE a păturii sferice în funcţie de mm, r0r_0, R(t)R(t), H(t)H(t), şi Ω(t)\Omega(t), şi arătaţi că tipul universului nu se schimbă în timp.

h. Folosind Legea lui Hubble, găsiţi ecuaţia implicită pentru variaţia în timp a lui R(t)R(t) în funcţie de H0H_0 şi Ω0=Ω(t0)\Omega_0 = \Omega(t_0). Arătaţi că la momentul Big Bang-ului comportarea universului era în esenţă oricât de apropiată de cea a unui univers plat.

3.

Suntem acum în situaţia de a face o aproximare ceva mai exactă a vârstei universului, în ipoteza unui univers plat (Ω0=1\Omega_0 = 1).

i. Rezolvaţi ecuaţia de la punctul h pentru a găsi în mod explicit R(t)R(t), şi exprimaţi t0t_0 în funcţie de tHt_\mathrm{H}.

j. Reprezentaţi schematic pe un grafic factorul de scară în funcţie de timpul măsurat în unităţi tHt_\mathrm{H}.

4.

Vom studia acum cazurile ceva mai complexe ale unui univers închis (Ω0>1\Omega_0 > 1) şi respectiv deschis (Ω0<1\Omega_0 < 1).

k. Pentru Ω0>1\Omega_0 > 1, găsiţi dependenţa inversă, a timpului în funcţie de factorul de scară, în funcţie de H0H_0 şi Ω0\Omega_0.
Indicaţie:

∫x1−x dx=arcsin⁡(x)−x(1−x)+C .\int\sqrt{\frac{x}{1-x}}\,dx = \arcsin(\sqrt{x}) - \sqrt{x(1-x)} + C\ .

l. Pentru a putea studia R(t)R(t), vom căuta să parametrizăm funcţia. Pentru aceasta, notăm funcţia arcsin de mai sus cu p/2. Exprimaţi R(p)R(p) şi t(p)t(p).

m. Exprimaţi vârsta universului TT în momentul final al Big Crunch-ului (opusul Big Bang-ului) în funcţie de tHt_\mathrm{H} şi Ω0\Omega_0.

n. Găsiţi dimensiunea maxima (adică RR maxim) a universului în funcţie de Ω0\Omega_0.

o. Pentru Ω0=2\Omega_0 = 2, reprezentaţi schematic RR în funcţie de timpul tt măsurat în unităţi tHt_\mathrm{H}.

p. Pentru Ω0<1\Omega_0 < 1, găsiţi dependenţa inversă t(R)t(R), în funcţie de H0H_0 şi Ω0\Omega_0.
Indicaţie:

∫x1+x dx=−arcsinh(x)+x(1+x)+C .\int\sqrt{\frac{x}{1+x}}\,dx = -\mathrm{arcsinh}(\sqrt{x}) + \sqrt{x(1+x)} + C\ .

q. Notaţi funcţia arcsinh de mai sus cu p/2, şi exprimaţi R(p)R(p) şi t(p)t(p).

r. Arătaţi că, într-un final, expansiunea universului tinde către un ritm uniform, şi exprimaţi această rată în funcţie de H0H_0 şi Ω0\Omega_0.

s. Pentru Ω0=0,5\Omega_0 = 0{,}5, reprezentaţi schematic R(t)R(t).

Решение

Внимание: Непълно решение

În arhivă lipseşte fişierul cu soluţii pentru această probă.


Оригинал в Архива: theoretical_tour_problems_RO.pdf